Câte bordeie, atâtea obiceie:
Scena 1 - La final de "Eonnagata" un tânar domn, spre 27 - 28 de ani, suiera de zor lânga noi. Având în vedere ca vârsta îsi spune cuvântul si eu devin o doamnã usor iritabilã, i-am spus ca la teatru nu se fluierã, înseamnã ca nu ai apreciat spectacolul. N-a mai fluierat, iar când s-au terminat aplauzele m-a întrebat candid, cu accent neaos québécois: "Cum ati spus, ca nu se fluierã, pentru cã înseamnã ca nu-mi place? Dar chiar mi-a plãcut foarte mult. Multumesc, nu stiam." "Cu plãcere. În cel mai bun caz poti striga "Bravo!". M-a lãsat mascã. Prietena cu care eram mi-a zis ca în România poate as fi riscat sã mã ia la bãtaie.
Scena 2 - Azi dimineatã în autobuz, dupã mine urcã tot un tânãr domn, aparent arab, usor grizonat, foarte dichisit - pantaloni bej, cãmasã albã de in, pantofi asortati, ochelari DKNY. Aici autobuzele au un sistem de frânare foarte puternic si foarte brusc, ca atare trebuie sã te tii de barã si cu dintii dacã poti. Omul stãtea chiar lângã sofer, în usã, din cauza aglomeratiei. Soferul haitian îl atentioneazã, cam brusc, în francezã "Tin-te bine, cã nu esti în croazierã". Elegantul î rãspunde cã nu stie francezã, sã-i spunã în englezã. Soferul mai boscorodeste el ceva în barbã si scapã un "Go to Toronto". Ha! Atâta i-a trebuit. Domnul profund jignit i-a sãrit la beregatã, noi care eram prin preajmã am început sã hãulim, din instict de conservare, ca sã-i atragem atentia. Dupã care au început sã curgã insultele "You're an idiot, damn stupid It's none of your business where I should live. You should go back to your country". Si se întoarce retoric spre public: "I will go back to my country, I am just a student here", publicul chicoteste. Continuã cocoseala si ajunge sã sune la politie: "Alo, am probleme cu un sofer...dã numãrul autobuzului...asa, mergem spre Guy Concordia...." le povesteste versiunea lui "My name is Mohamad". La o statie înainte metrou apare politia, noi care eram grãbiti am coborât, nu stiu dacã a rãmas cineva sã-l asiste pe sofer. Sper ca Mohamad bey s-a ales cu o amendã, cã ne-a pus tuturor vietile în pericol, putea sã sune la politie fãrã sã fie agresiv cu soferul care putea într-adevãr, sa tacã, daca tot nu era nici el bilingv.
Scena 1 - La final de "Eonnagata" un tânar domn, spre 27 - 28 de ani, suiera de zor lânga noi. Având în vedere ca vârsta îsi spune cuvântul si eu devin o doamnã usor iritabilã, i-am spus ca la teatru nu se fluierã, înseamnã ca nu ai apreciat spectacolul. N-a mai fluierat, iar când s-au terminat aplauzele m-a întrebat candid, cu accent neaos québécois: "Cum ati spus, ca nu se fluierã, pentru cã înseamnã ca nu-mi place? Dar chiar mi-a plãcut foarte mult. Multumesc, nu stiam." "Cu plãcere. În cel mai bun caz poti striga "Bravo!". M-a lãsat mascã. Prietena cu care eram mi-a zis ca în România poate as fi riscat sã mã ia la bãtaie.
Scena 2 - Azi dimineatã în autobuz, dupã mine urcã tot un tânãr domn, aparent arab, usor grizonat, foarte dichisit - pantaloni bej, cãmasã albã de in, pantofi asortati, ochelari DKNY. Aici autobuzele au un sistem de frânare foarte puternic si foarte brusc, ca atare trebuie sã te tii de barã si cu dintii dacã poti. Omul stãtea chiar lângã sofer, în usã, din cauza aglomeratiei. Soferul haitian îl atentioneazã, cam brusc, în francezã "Tin-te bine, cã nu esti în croazierã". Elegantul î rãspunde cã nu stie francezã, sã-i spunã în englezã. Soferul mai boscorodeste el ceva în barbã si scapã un "Go to Toronto". Ha! Atâta i-a trebuit. Domnul profund jignit i-a sãrit la beregatã, noi care eram prin preajmã am început sã hãulim, din instict de conservare, ca sã-i atragem atentia. Dupã care au început sã curgã insultele "You're an idiot, damn stupid It's none of your business where I should live. You should go back to your country". Si se întoarce retoric spre public: "I will go back to my country, I am just a student here", publicul chicoteste. Continuã cocoseala si ajunge sã sune la politie: "Alo, am probleme cu un sofer...dã numãrul autobuzului...asa, mergem spre Guy Concordia...." le povesteste versiunea lui "My name is Mohamad". La o statie înainte metrou apare politia, noi care eram grãbiti am coborât, nu stiu dacã a rãmas cineva sã-l asiste pe sofer. Sper ca Mohamad bey s-a ales cu o amendã, cã ne-a pus tuturor vietile în pericol, putea sã sune la politie fãrã sã fie agresiv cu soferul care putea într-adevãr, sa tacã, daca tot nu era nici el bilingv.
Posts
5 comments:
şi zi aşa, canadieni, oameni paşnici :D.
mi-a mai rămas în cap imaginea cu oameni ţinându-se cu dinţii de barele autobuzelor :D
Si eu am patit ceva asemenator. Singura diferenta e ca eu eram chiar in Romania, pe la Cismigiu, pe Stirbei Voda. Deci daca eram in Canada imi luam amenda? Si eu care credeam ca eu traiesc dupa niste legi de bun simt. Incepusera babele sa se certe cu mine ca ce am cu soferul. Sofertul care trebuie sa fie atent si sa ne duca in siguranta nu stiu unde. Eu tocmai ma certam cu el pentru ca inchisese usa in nas unei femei foarte in varsta pe motiv ca pe acolo e numai coborare. Cand e vorba ca noi sa respectam regulile ITB sunt foarte rigurosi (un altul a prins cu usa de autobuz o fetita de scoala primara; e dureros, va spun din proprie experienta. El nu voia sa ii dea durumul, adica se facea ca nu o vede). In cazul in care ei nu respecta regulie mereu se justifica.
Probabil ca in Toronto nu ar fi avut acelasi impact interventia lui. Cred ca lumea nu e asa latina acolo. Latini si arabi... Bucuresti.
se mai intampla si la altii...mi-a placut faza cu fluieratul...oricum, la final a dat dovada de bun simt
Io, ca pamflezist ce indubitabil is, extrag din cele spuse mai sus, cel mai important aspect. Anume ca pe domnita autoare a blogului aci de fata o cam urmaresc domnii TINERI... Sa fie intr-un ceas bun si sa se blocheze ora in cauza, pe veci. Be Cheer! :D Salutari pamflezistice!
@Stefan - Pâna la urma nu s-a întâmplat nimic, a doua zi am urcat în autobuz cu acelasi sofer si acelasi dement, l-am întrebat pe sofer ce si cum si ne-a zis ca Mohamad si-a cerut scuze. Konec filma.
@Alin - un tânar domn nu mai e un pusti, dar nici la vârsta a doua nu a ajuns. Se presupune ca la anii lui e suficient de matur ca sa stie cum sa se poarte;)
Post a Comment