Straniu interludiu

Alexandru Tomescu a cântat la vioarã în Piata Victoriei si a strâns 328 de lei în jumãtate de orã. Si nu orice vioara, ci una Stradivarius, nu stiu eu multe despre muzica clasicã, adicã am o culturã strict generalã în domeniu, dar mãcar atât stiu, cine au fost Stradivari (hehe, îl mai chema si Antonio), Guarneri si Amati, mai ales cã mi-au cãlcat picioarele si pe la Cremona, si ce valoare artisticã au creatiile lor, dincolo de cea monetarã.

Ziaristii au plusat mult pe comparatia cu Joshua Bell care a strâns mult mai putini bani în Washington, în cadrul unui experiment asemãnãtor. Cineva a scris în comentarii cã este irelevant, pentru cã în US existã sãli de concerte în toate orasele mari, cu preturi pe mãsurã si care, slavã Domnului, nu sunt falimentare. Total de acord, everybody who's somebody îsi doreste sã cânte la Carnegie Hall si Lincoln Center. Pe de altã parte publicul potential de la Piata Victoriei e lejer diferit de cel de la Apãratorii Patriei sau Piata Sudului. Eu as face un asemenea experiment la piatã, ca sã-mi fac o idee despre gustul needucat.

Sunt pasionante si comentariile care dau cu bâta în americani, care, vaaaai, sunt mult mai insensibili decât noi. Poate, dar elitele lor sunt cu sigurantã mai sensibile decât ale noastre, pentru cã investesc în culturã, si umplu sãlile de concerte, cu preturi piperate, ca artistii sã poatã fi plãtiti cum meritã. Si dacã în capul românilor s-au urcat toti martafoii, a cui o fi vina? A multimii cu bun-gust înnãscut care se opreste cinci minute la metrou sa asculte un mare violonist în anonimat, nu? Cei care locuiesc în SUA sau Canada au rãspuns cum trebuie, cã ce se vede la fata locului e departe de mintea îngustã a românasilor care se bat cu pumnul în piept.

Nici argumentul cu "întârzia lumea la servici" nu prea tine, concertul experimental fiind la ora 9:00am, orã la care ori ai întârziat deja, ori nu lucrezi, de obicei. Am citit tot acolo cã o functionarã de la Ministerul Finantelor a dat fuga la metrou, o anuntase o colegã cã e Tomescu acolo. Pãi în Germania sau USA nu fuge nici un functionar guvernamental de la birou ca sã vadã ce se întâmplã la metrou.

Pe scurt, mã bucur de initiativa asta, mã bucur cã oamenii au reactionat pozitiv, dar mi se pare total irelevant pentru a evalua gustul majoritãtii si a spune Oh, dar noi suntem mult mai sensibili la frumos decât americanii. Da, si mult mai porniti sã fim distrasi de la treabã. QED Asta nu-i ia nimic din merit lui Alexandru Tomescu, numai cã meritul lui nu cred cã are nici o legãturã. Absolut nici una.