Despre Caraibe - last stop, Bahama mama

La Nassau n-am mai fost din septembrie 2001, când eram învãtãcel la "Carnival Purser College", cursul de client service clerk, sau ofiter, depinde de punctul de vedere. Pe atunci am auzit tot felul de povesti despre cât poate fi de periculos Nassau noaptea. Cel mai interesant moment a fost vizita la Atlantis resort, un fel de mega aquapark, cu niste preturi fabuloase. Eu am ajuns mergând cãtinel pe plajã si intrând în teritoriu cu tupeu, împreunã cu Lina din Lituania. Nu m-am dat pe nici un tobogan mirific, evident, dar am vãzut acvariul din restaurant si toate tiribombele aferente. Ce nevoie ai de ele, mai ales de piscine, când esti în mijlocul apei din Caraibe, atât de cristalinã încât pare inexistentã? Mie toate chestiile astea îmi provoacã silã si groazã, când vãd cum strivesc cu grandoarea lor mediul natural.

De data asta am hotarât sa gãsesc o plajã accesibilã cu autobuzul local, dupã bunul meu obicei. Nici n-a apucat însã vasul sã ancoreze bine cã s-au auzit surle si trâmbite dinspre tãrm. Am zãrit niste pene defilând tantose, atât cât se putea vedea în dreptul strãdutelor care lãsau drum privirii. Monica a hotãrât ca ea nu mai vrea la plajã si nici eu nu voiam sa renunt la înot, asa ca m-am pornit singurã.

Spre bucuria mea carnavalul local - Junkanoo, are loc pe 26 decembrie si 1 ianuarie, asadar m-am fofilat pe unde am putut cu aparatul de gât si m-am lãsat îmbãtatã de muzicã si ovatii. Nu stiu din ce motiv tema de anul ãsta era Asia, asadar am vãzut tot felul de imitatii fistichii de costume chinezesti, indoneziene sau japoneze.

Dupã ce m-am sãturat de holbat si topãit de una singurã, am aflat cum este cu autobuzul local si dupã ce am interogat câtiva localnici m-am hotãrât sa-mi petrec dupã-amiaza la Goodman's Bay, plaja publicã. Era cam multa iarbã de mare în apã, dar testoase nu erau, am vãzut numai o stea de mare imensã si am lasat-o în pacea ei. Pe plajã m-am conversat cu doi autohtoni care s-au mutat în US, atât de simpatici ca m-au condus înapoi în port cu masina. Când umbrele s-au lungit mi-am luat rãmas bun de la Caraibele mele dragi pentru o bunã bucatã de vreme. Desi sper sã ajung în Cuba la varã, unde-i de râsu-plânsu mai ceva ca la ceilalti.

Nu stiu altii ce cred si cum se simt in vacanta in paradisurile artificiale, sau daca mizeria e mai putin penibila la soare, cum canta Aznavour, mie-mi pare ca saracia din Caraibe, pusa langa vile, piscine, hoteluri all-inclusive, parcuri de distractii, e fel de cruda ca oriunde altundeva. La fel cum bunatatea si veselia oamenilor incalzesc sufletul indiferent de latitudine si longitudine. In Caraibe nu te poti duce in vacanta numai ca sa stai in apa cu testoasele, pestii si coralii, ignorandu-i pe cei care te servesc cu ochi de peste indiferenti si cioculetul cascat, doar-doar pica un bacsis. Deci, pentru mine, fãrã hoteluri ai cãror proprietari sunt prin USA, Italia si Spania, departe de alte griji decât cresterea si scãderea profitului. Sustin turismul sustentabil.