FTA I - Opera tãrãneascã - of, ungurii astia

Fotografie: http://www.szinhaz.hu/

Béla Pintér si râsu-plânsu cu dânsu. Parasztopera - tragedie greacã (sau de la Shakespeare citire) foarte comicã, în paie, cu muzicã folcloricã si barocã, joc si voie bunã. Indescriptibilã si imposibil de "cazat" într-un gen. Nu pot spune decât "Ptiu, sã nu-l deochi". Prima impresie, când se lumineazã scena: podeaua acoperitã cu paie (oare le carã cu balotul, le gãsesc pe plan local sau nu sunt paie?) si o orchestrã de babe cu basmale negre, care la o privire mai atentã se dovedesc a fi bãrbati. Clavecin, viori, poate si tambal, nu desluseam în penumbrã.

Cânticele comice, arii, recitative...o gamã muzicalã variatã, în care recunosteam pe alocuri motive familiare, autorii au gãsit muzica din Transilvania, necontaminatã, foarte potrivitã cu piesa. Ceea ce aratã încã o datã cã frontierele si cultura sunt douã notiuni incompatibile. Muzica din Transilvania e patrimoniu românesc sau maghiar? Hai sã-i spunem european.

Intriga: iubiri contrariate, un pastor cu o nevastã focoasã, tãrani sãrmani îmbogãtiti peste noapte, fantasma unui oaspete ucis si jefuit (of, de unde-o fi motivul ãsta care-mi pare atât de familiar? Sigur nu e de la stirile de la ora 5, dar seamãnã). Culmea: un cow-boy cu un penis jumbo size cu sclipici, de care m-as fi putut lipsi. Niscai dansuri tematice de asemenea, reminiscente din epoca de glorie, care-si aveau rostul însa. Sarcasm cu ghiotura, o anumita duiosie si disperarea unei lumi pe cale de disparitie. Am început în zâmbind cu îngãduintã, am râs în hohote si am terminat cu un nod în gât.

Morala: Ca orice artist alternativ din Europa fostã de Est, Béla Pintér &Co. are probleme financiare. Aviz amatorilor.