Mâna de la mâna, e usor sã dãruim

Pe LiaLia nurlia si zurlia o cunosc doar de pe blog. Dar, vorba francezului care s-a ocupat îndelung de animale, le style c'est l'homme même, si m-a prins la început scrisa ei priceputã la sagã si luat în rãspãr. M-a cucerit însã definitiv cu însufletirea doveditã alergând dupã haine, dulciuri si jucãrii pe care sã le împartã unor copii si tineri nãpãstuiti de soartã, ca un Mos Nicolae primãvãratec. Mai ales ca unele au trebuit spãlate si toate sortate dupã nevoi. Entuziasmul ei a fost cu folos si uite asa, ca Angela sofer de taxi, merge mai departe.

I-am trimis niste bãnuti (noroc ca am o mamã si un cont în Bucuresti) pentru urmãtoarea editie a campaniei si-mi pare rãu cã nu pot face mai mult, de aceea i-am pus si bannerul pe coloana din stânga. As vrea sã-i creascã aripi pânã la cer, nu ascutite ca ale poetului, ci suave si jucãuse ca spiritul ei de spiridus binefãcator.