Aici, nu
Poate acolo
Înlauntru clipele se adunã si se înlãtuie ca bile de cristal
Un sir de poveste, care se tot rupe si se înnoadã
De la cap, de la coadã
Pânã când?
Nu stim, nu stiu
Unii spun ca-i târziu
Sã vrei, sa te temi, sã te încerci
cum încerci cu scobitoarea cozonacul
E coca mea încã prea moale sau mã ard?
Sau mã tin,
De toarta amintirii unei ulcele cu vin.
Mãi, tatã, mãi
Ai uitat sã-mi dai o papusã
când ai plecat
Sau un colac cu cap de ratã sãlbaticã
Mãcãind dojenitor când o iau razna
uite-mã cum stau cãlare pe situatie
ca pe nebuloasa Andromeda
si un Alfa Centaur
în loc de alpha man
ce stii tu ce-i aia?
Noi oricum suntem versiunea beta
hai sã-nchidem odaia
sa punem cheia sub pres
si sa colindãm colinele
Tu ce zici
Mai stau mult pe aici?
19 comments:
Frumos....
Într-o lume aşa ardeiată, zic să mai zăbovim...
Buna,vrei sa te alaturi si tu "mini-comunitatii" 100ro.blogspot.com?
Mereu am tanjit dupa colacul de-acasa. Strict dupa cel cu cap de rata...
:) Ce frumos şi emoţionant, Anto! Mi s-a făcut atâta dor ...
Salut sunt de la radio whisper daca vrei un parteneriat adica un schimb de link cu www.radiowhisper.com lasa un comentariu cu siteu tau si cu numele tau daca vrei un schimb de link ok multumesc
@Jenika, Vania, Paul, Lia - multumesc, boieri dumneavoastra!
@ 100Ro si Radio Whisper - multumesc, nu.
@Antoaneta: foarte Sylvia Plath tema si putin Sylvia Plath tonul. Toate cu iz antonescian si romanesc in cel mai bun sens al cuvantului, de data asta si doar de data asta.
Ai o autenticitate pentru care-ti iert eu multe altele, o autenticitate frusta (pe vremuri credeam ca orice forma de autenticitate e frusta dar nu e asa) care capata accente spectaculoase uneori. Ca acum, de exemplu. Vad si eu un pic in sufletul tau. Ca in rest il tii inchis, cu toate ca pari sa-l imprastii peste noi toti.
Te imbratisez.
@CD - sufletul nu se pune în vitrina, pe blog. Web-log e exact un jurnal de bord, unde pun în pioneze detalii de care vreau sa-mi aduc aminte - oameni, locuri, carti, spectacole, întâmplari cu toate astea. Fiecare îl face cât de intim îl tine baierile inimii. Cred ca pe blogul în engleza m-am avântat mai mult, pentru ca initial era dedicat cunoscutilor si limitarii numarului de emailuri.
Altfel, multumesc, simplu.
Imagini foarte puternice, concentrate in cateva cuvinte - avantajul poeziei (bune) in fata prozei. Mi-a placut ce am citit aici.
Si - da, si eu consider ca un blog e un loc unde insiri crampeie de care vrei sa iti aduci aminte. Atat. Fiecare il face cat de personal vrea.
Nu ne mai dai nimic?
@To-morrow - de la cineva cu un blog atât de literar aprecierea e cu atât mai bine venita:)
@Paul - niste sirop de artar? vine teleguta
Antoaneta, eu nu vreau sa-ti cunosc sufletul, m-am exprimat eu straniu, probabil. Eu vreau ca scrierile tale si scrierile, in general, sa imi spuna ceva despre personalitatea omului. Sa aiba personalitate. Altfel sunt doar crampeie de care sa-ti aduci tu aminte dar nu si ceilalti.
primul blog de poezie naiva:
http://www.ivcelnaiv.blogspot.com/
Interesant...
Tu singura ai zis ca esti "thinker" ;)
@Dryvodka - când nu gândesc, scriu:P Buna varza, mai ales salata sau cu rata deasupra.
foarte frumos!
un dor de casă într-un prag de iarnă
@Alex - mai multa iarna decât dor, si mai mult de tata decât de casa:)
Post a Comment